Legile Dinamicii Coaielor (II)

La șto • de Criticul sâmbătă, 19 mai 2012, 11:36

În articolul precedent am vorbit despre Legea Conservării Coaielor, iar în acest al doilea articol din serie, vom discuta celelalte trei Legi Fundamentale.

Legea Entropiei Coaielor
“Orice relaţie este caracterizată de un transfer continuu de Coaie între cei doi parteneri.”

Transferul ăsta se întâmplă pentru că fiecare dintre ei încearcă, încontinuu şi în mod inconştient, să încline Balanța Coaielor în favoarea sa. De fiecare dată când unul dintre parteneri face ceva împotriva voinţei sale doar pentru că celălalt îi cere asta, el pierde un tronson mai mic sau mai mare de Coaie. Aceste transferuri de Coaie se numesc în limbaj cotidian compromisuri şi reprezintă un element normal şi sănătos în orice relaţie – atâta vreme cât ele se produc în ambele sensuri şi sunt, pe termen lung, egale ca amploare.

Probleme survin, însă, atunci când transferul de Coaie se produce într-un singur sens pentru o perioadă de timp mai îndelungată, destabilizând Balanța Coaielor şi ducând la pierderea stării de Echilibru, pe care o vom defini în cele ce urmează.

Legea Echilibrului Coaielor
“Echilibrul este acea stare a Balanţei Coaielor în care niciunul dintre parteneri nu cedează şi nici nu câştigă o cantitate semnificativă de Coaie într-un interval I.”

Cât reprezintă o cantitate semnificativă şi lungimea intervalului I variază de la caz la caz. În cele mai multe relaţii echilibrate, compromisurile nu sunt foarte mari de nicio parte şi sunt făcute de ambii parteneri alternativ, însă există şi cupluri funcţionale în care întreaga cantitate de Coaie este pasată de la un partener la celălalt, rolul de Coios schimbându-se la fiecare câteva luni, sau chiar săptămâni. Aceste cazuri însă sunt destul de rare, în mare parte din cauza ultimii legi a dinamicii Coaielor:

Legea Pragului Minim
“Când cantitatea de Coaie deţinută de unul dintre parteneri scade sub o anumită valoare critică, el sau ea tinde să îşi piardă brusc şi ultimele rezerve de Coaie, devenind complet neatrăgător/oare în ochii celuilalt.”

După cum am spus şi în partea întâi, femeia nu vrea Coaiele bărbatului pe de-a întregul, însă şi reciproca este valabilă, o femeie rămasă fără coaie devenind la fel de neinteresantă ca un bărbat în aceeași situație. Totuşi, exact lucrul ăsta se întâmplă atunci când unul dintre parteneri pierde prea multe Coaie şi scade sub Pragul Minim. Văzându-se într-o poziţie complet dominată şi neştiind exact cum a ajuns acolo, păţitul va simţi că trebuie să facă ceva ca să-şi recucerească partenera, căci aceasta din urmă deja deţine aproape toate Coaiele în relaţia respectivă şi nu se mai simte atrasă de el.

Legea Pragului Minim ne învaţă că, de cele mai multe ori, instinctul îl va împinge către pierzanie. În încercarea de a o recuceri, amărâtul îşi va ceda şi ultima rămăşiţă de Coaie rămase, făcând declaraţii, implorând, trimiţând scrisori şi flori şi în general transformându-se într-un preş. Iar un preş nu-i bun decât pentru ştersul picioarelor, sau ca să ți se cace pe el câinii vecinilor când dai muzica tare.

De-aia e important să cunoşti Legile Dinamicii Coaielor şi să acţionezi în consecinţă. Menţinerea Echilibrului este de o importanţă majoră. Dacă ai prea multe Coaie şi îi laşi partenerei prea puţine, n-o să-ţi mai placă de ea. Dacă, dimpotrivă, îi cedezi prea multe Coaie, o să-şi piardă ea interesul faţă de tine. Iar dacă te afli vreodată în situaţia nefericită în care ai scăzut sub Pragul Minim, ţine minte că soluţia constă în restabilirea Echilibrului prin redobândirea Coaielor, şi nu în renunţarea la dramul de Coaie care ţi-a mai rămas.