La anu’

Anul nou vine întotdeauna cu o doză exagerată de optimism. 2011 a fost de căcat, dar 2012 o să ruleze suprem. Lumea crede că imediat ce bate ceasul ora zero, în mod magic o să devină foarte ușor să-și înlocuiască obiceiurile proaste cu altele benefice, așa că – ce moment mai bun pentru o schimbare radicală în bine?

Mai multă treabă, mai puțină labă.

Dar nu merge așa. De fapt, cu cât un obiectiv e mai dificil de realizat, cu atât mai departe în viitor ne plănuim să începem să lucrăm la el. După ce te îmbeţi pulă şi te întorci acasă în patru labe, ai impresia că niciodată nu vei mai pune gura pe alcool, aşa că astăzi pare o zi bună să te laşi de băut. Dezordinea de pe birou nu-i cine ştie ce, într-o jumătate de oră o s-o rezolvi, aşa că poţi începe să fii ordonat de mâine. De fumat te laşi întotdeauna începând de luni, iar de chestiile cu adevărat importante te apuci la anu.

Ura! Zis și făcut! Şi apoi vine anul nou, eşti entuziasmat vreme de 2-3 zile, după care începe să te fută aceeaşi lene ca şi anul trecut. În curând, dramul de entuziasm pe care-l aveai este înlocuit de o mult mai pregnantă decepţie. Te dezamăgeşte propria lipsa de consecvență şi intri în depresie. Tocmai de-aia cele mai multe sinucideri au loc în luna ianuarie. Probabil.

Amânând chestii de pe un an pe altul şi dezamăgindu-te de fiecare dată, până la urmă acumulezi atâta cinism încât ajungi să nu mai crezi cu adevărat că poţi realiza ceva din ce ţi-ai propus. La anu devine La anu şi la mulţi ani. Dar lasă, mai e şi viaţa de apoi.

Din păcate, nu am vreun mesaj motivaţional care să te facă să te simţi mai bine. Delăsarea ne afectează pe toţi. E caracteristic naturii umane să fii comod şi să ai obiceiuri proaste.

Dar am un sfat. Orice schimbare trebuie să înceapă acum. Dacă nu merită efortul să faci ceva în momentul ăsta, înseamnă că n-o să merite nici peste o săptămână, o lună sau un an. Tu de acum eşti aproximativ aceeaşi persoană ca şi anul trecut și vei fi cam tot la fel și anul viitor. Şi mai mult chef să depui efort n-o sa ai nici atunci.

Aşa că fă-o sau nu, dar începe acum. Treaba asta cu „la anu” e labă.