Coeficientul Intern de Promiscuitate
Pentru un bărbat, o întâlnire reuşită se termină cu sex. Pentru o femeie, o întâlnire reuşită este cea în urma căreia tipul vrea să i-o tragă mai tare decât voia înainte.
Femeia vrea să fie dorită de către toţi bărbaţii care-i ies în cale, indiferent de calitatea acestora, pentru că respectul de sine al unei femei este direct proporţional cu numărul de bărbaţi care vor să i-o tragă. Nicio persoană nu este mai tristă decât o femeie care nu este dorită de nimeni. De aceea, a refuza sexul este mană cerească pentru vanitatea unei femei; iar a îi fi refuzat sexul este echivalentul unei palme după ceafă.
Astfel se explică nefericita stare de fapt în care, după logica feminină (care nu observă ştiinţa temeinică ce stă la baza Funcţiei Curvei,) cu cât o femeie refuză mai mulţi bărbaţi, cu atât are voie să şi-o tragă cu mai mulţi, pentru că nu contează numai numărul de bărbaţi cu care şi-o trage, ci şi numărul de bărbaţi cu care ar fi putut să şi-o tragă şi nu a făcut-o. Acest raport se numeşte Coeficientul Intern de Promiscuitate, şi are un rol foarte important în procesul decizional al unei femei în ceea ce priveşte sexul cu noi parteneri. El reprezintă un punct de reper intern care determină cât poate să şi-o tragă o femeie fără să se simtă panaramă. Formula este următoarea:
La bărbaţi, aceeaşi formulă se aplică pentru a calcula „Coeficientul de Masculinitate”. Un bărbat va încerca întotdeauna să-şi aducă raportul Oportunităţi Valorificate / Oportunităţi Totale cât mai aproape de unitate, adică să valorifice cât mai multe dintre ocaziile pe care le are să facă sex. Tocmai de aceea, este aproape imposibil pentru un bărbat să refuze o partidă gratuită de sex. Pentru o femeie, însă, miza este de a păstra raportul OV/OT cât mai aproape de zero, ceea ce le pune într-o dilemă. Deoarece femeilor le place să şi-o tragă cel puţin la fel de mult ca şi bărbaţilor, a încerca să reducă numărul de ocazii valorificate (adică, să se fută mai puţin) nu este o soluţie viabilă. În schimb, ele vor încerca întotdeauna să maximizeze cifra Ocaziilor Totale: pentru că nu este important numărul absolut de bărbaţi cu care şi-o trage, ci raportul dintre acest număr şi numărul total de bărbaţi cu care ar fi putut să şi-o tragă. Cu cât este mai mare numărul de bărbaţi refuzaţi, cu atât femeia simte că „are voie” să şi-o tragă cu mai mulţi bărbaţi.
De ce? Din acelaşi motiv pentru care Gigi Becali construieşte biserici după ce dă tunuri; din acelaşi motiv pentru care, după ce mănânci sănătos o săptămână, nu te mai simţi vinovat dacă bagi în tine un Big Mac şi trei pizza. Deşi virtutea unei femei este întotdeauna ameninţată de stigmatul social al promiscuităţii, ea totuşi simte că ocazional îi este permisă câte o transgresiune. De aceea, o femeie frumoasă care şi-a tras-o cu 1 tip din 500 care i-au oferit sex se va simţi mai virtuoasă decât o nasoală care şi-a tras-o cu 1 din 5, chiar dacă numărul total de parteneri va fi fost mai mare în cazul primei.
Înainte de a trece la nişte exemple grăitoare, trebuie menţionat că cifra CIP de una singură nu ajunge pentru a putea prezice probabilitatea ca o femeie să şi-o tragă aiurea. În afară de aceasta, trebuie întotdeauna luat în considerare şi Pragul de Panaramă, care diferă de la femeie la femeie. Pragul de Panaramă este limita superioară de promiscuitate peste care o femeie începe să se simta uşuratică.
Să luăm cazul Cristinei, care a refuzat în ultima lună 40 de bărbaţi şi s-a culcat cu 2. În cazul ei, Coeficientul Intern de Promiscuitate este de 2/40, adică de 5%. Pragul său de Panaramă este de 8%. Super! Cristina consideră că a refuzat destui bărbaţi luna aceasta încât să-şi mai poată permite un futai gratuit.
Prietena ei, Maria, fiind nasoală, a reuşit să refuze numai 8 bărbaţi în ultima lună, şi s-a futut cu unul. CIP-ul ei este de 1/8, adică de 12,5%, iar Pragul de Panaramă este la 10%. Hmm. Brusc, Maria se simte uşuratică. Drept urmare, se îmbracă tot mai sumar şi iese în oraş cât mai des. În curând, reuşeşte să refuze destui bărbaţi încât CIP-ul ei să scadă sub 10%.
Acum, Maria şi Cristina sunt fericite, pure şi pline de virtute creştinească!
(Notă: aceste considerente se aplica numai femeilor normale şi nu pizdoacelor, acestea din urmă alcătuind o categorie aparte pentru care se aplică reguli diferite.)