Am tratat problema asta şi La Şto, dar de-acum încep să mă enerveze zecile de articole și postări zilnice legate de subiectul ăsta, însoțite bineînțeles de poze: fie cu cățeluși cu ochii mari, fie cu bestii turbate, funcție de convingerile autorului. Toţi încearcă manipulare emoţională, puţini vin şi cu argumente, dar până acum nimeni n-are o alternativă reală la eutanasierie. Dragi iubitori de animale, consideraţi asta o provocare. tot »

„Bre! mulţi proști am văzut eu în viaţa mea, dar ca voi n-am mai văzut. Mă… duc în lumea toată! Şi de-oiu găsi mai proşti decât voi, m-oiu mai întoarce acasă, iar de nu, ba.”

La fel ca protagonistul clasicei povești a lui Creangă, eram cât pe-aci să mă autoexilez. Din fericire însă, nivelul mediu de prostie (încă) nu a atins cotele care m-ar fi convins să mă călugăresc. Ceea ce e îmbucurător, căci nu cred că mi-ar fi stat prea mișto în sutană. S-a întâmplat cam aşa. tot »

Bun, ieşim în stradă, aruncăm cu pietre, dăm buleală maximă, dar ştie cineva cu ce scop?

Suntem supăraţi, suntem indignaţi, vrem să arătăm „că-n aste mâini mai curge” şi-aşa mai departe. Toate astea-s bune şi frumoase. Dar să presupunem că mergem la marinar acasă şi, ca în clasica nuvelă a lui Negruzzi, iese armașul şi ne-ntreabă: ce vreți și ce ceriți? tot »